BROUHAHA : Le journal qui fait du bruit
Lycée Giocante de Casabianca



U CANTU CORSU

U cantu Corsu

U cantu in Corsica era, a primu accattu, una manera di sprimessi. A canzona hà francatu i seculi. I corsi cantanu per interri, matrirnonii, travagliu ... Ferma una parte impurtante di l'esse di l'omu corsu. Ghjè un fattu culturale chì esista in parechji paesi in u mondu. Cantà face parte di a cultura.

U cantu tradiziunale corsu si presenta sott' à dui aspetti :
- u cantu monodicu.
- u cantu pulifunicu.

Parechje forme risortenu di u cantu monodicu, a nanna, locu specificu di a zitellina, u chiam'è risponde adupratu in e fiere da i pueta cantadori chì impruviseghjanu, u serinatu per fa a corte à e madamicelle, u lamentu, per sprime l'angoscia, e suffrenze, i guai... u voceru per accumpagnà i morti in l'altru mondu... ecc...

U cantu pulifunicu, ellu, hè à tempu una forma aduprata per a musica prufana è religiosa. Nant'à u latu religiosu, u cantu pulifonicu si trova sopratuttu in a messa di i vivi è di i morti è mentre a settimana Santa.

A u livellu prufanu, si trova trè forme, assai vicine sfarenziate da l'usu di una strofa particulare, a paghjela, cumposta nant'à un sistinu d'ottunarii, nant'à un undecasillabbu, è u madrigale, chì ellu, adopra una struttura particulare à ogni volta.

Trè voce so intricciate per accuncià sta pulifunia. U bassu, a sigonda, è a terza.

Un'altra particularità di u cantu corsu hè l'adopru di a ricuccata (o ribuccata sigondu i rughjoni) si presenta sott'à a forma d'ornamentu chì vene à arrichisce a meludia. Tocca à ogni cantadore à inventà e so ricuccate, deve piazzalle di manera à piu aggalapata chì sia per chì frasa musicale è testu literariu venganu à cunfassi.


U cantu ognincu

In u 75, una squadra di persone abbezze si so messe à scrive, à pubblicà, à cantà, à ricoglie l'usi anziani avanti ch'elli smariscenu.

Da 'ssu muvimentu intelletuale sò nati i gruppi indiati chì dapoi 30 anni sparghjenu per l'isula è spessu ancu in altrò a cultura corsa, piazzendu a difesa di a lingua nustrale in e so priurità.

"Canta U Populu Corsu", po "I Muvrini" è subbitu altri gruppi cume "A Filetta", "I Chjami Aghjalesi", "L'Albinu", "I Surghjenti", "E Voce Di A Gravona", "L'Arcusgi" nasconu. Oghje in u 2003 a lista serebbe troppu longa per ammintalli tutti.

Prova d'una grande vitalità di sta cultura chì omu cerca à difende è à sviluppà.

Mà u scopu di a sparghjera di a lingua oghje ùn hè più a sola indiatura di sti gruppi chì portanu sustegnu à populi martiri chì soffrenu a so libertà, chì s'impegnanu per i diritti di l'omu è per un avvene più felice.

Nenette et yaya



I Muvrini