U cantu Corsu
U cantu in Corsica era, a primu accattu,
una manera di sprimessi. A canzona hà francatu i seculi.
I corsi cantanu per interri, matrirnonii, travagliu ... Ferma una
parte impurtante di l'esse di l'omu corsu. Ghjè un fattu
culturale chì esista in parechji paesi in u mondu. Cantà
face parte di a cultura.
U cantu tradiziunale corsu si presenta sott' à dui aspetti
:
- u cantu monodicu.
- u cantu pulifunicu.
Parechje forme risortenu di u cantu monodicu, a nanna, locu specificu
di a zitellina, u chiam'è risponde adupratu in e fiere da
i pueta cantadori chì impruviseghjanu, u serinatu per fa
a corte à e madamicelle, u lamentu, per sprime l'angoscia,
e suffrenze, i guai... u voceru per accumpagnà i morti in
l'altru mondu... ecc...
U cantu pulifunicu, ellu, hè à tempu una forma aduprata
per a musica prufana è religiosa. Nant'à u latu religiosu,
u cantu pulifonicu si trova sopratuttu in a messa di i vivi è
di i morti è mentre a settimana Santa.
A u livellu prufanu, si trova trè forme, assai vicine sfarenziate
da l'usu di una strofa particulare, a paghjela, cumposta nant'à
un sistinu d'ottunarii, nant'à un undecasillabbu, è
u madrigale, chì ellu, adopra una struttura particulare à
ogni volta.
Trè voce so intricciate per accuncià sta pulifunia.
U bassu, a sigonda, è a terza.
Un'altra particularità di u cantu corsu hè l'adopru
di a ricuccata (o ribuccata sigondu i rughjoni) si presenta sott'à
a forma d'ornamentu chì vene à arrichisce a meludia.
Tocca à ogni cantadore à inventà e so ricuccate,
deve piazzalle di manera à piu aggalapata chì sia
per chì frasa musicale è testu literariu venganu à
cunfassi.
|
|
U
cantu ognincu
In
u 75, una squadra di persone abbezze si so messe à scrive,
à pubblicà, à cantà, à ricoglie
l'usi anziani avanti ch'elli smariscenu.
Da 'ssu muvimentu intelletuale sò nati i gruppi indiati
chì dapoi 30 anni sparghjenu per l'isula è spessu
ancu in altrò a cultura corsa, piazzendu a difesa di
a lingua nustrale in e so priurità.
"Canta U Populu Corsu", po "I Muvrini" è
subbitu altri gruppi cume "A Filetta", "I Chjami
Aghjalesi", "L'Albinu", "I Surghjenti",
"E Voce Di A Gravona", "L'Arcusgi" nasconu.
Oghje in u 2003 a lista serebbe troppu longa per ammintalli
tutti.
Prova d'una grande vitalità di sta cultura chì
omu cerca à difende è à sviluppà.
Mà u scopu di a sparghjera di a lingua oghje ùn
hè più a sola indiatura di sti gruppi chì
portanu sustegnu à populi martiri chì soffrenu
a so libertà, chì s'impegnanu per i diritti di
l'omu è per un avvene più felice.
Nenette
et yaya
I Muvrini
|